Metode de cercetare: Cantitativa vs Calitativa

Alegerea metodei de cercetare este una dintre cele mai importante - si adesea cele mai dureroase - decizii pe care le vei lua cand iti scrii lucrarea de licenta. Ce ar trebui sa alegi: un chestionar sau interviuri? De cati oameni ai nevoie sa intrebi? Cum analizezi datele?

Daca aceste intrebari iti cauzeaza confuzie acum, nu-ti face griji - in acest articol, te voi ghida prin lumea metodelor de cercetare si te voi ajuta sa o selectezi pe cea potrivita pentru tine.

Ce vei invata din acest articol:

✓ Diferenta dintre cercetarea cantitativa si calitativa
✓ Principalele metode de colectare a datelor (chestionare, interviuri, observatii, etc.)
✓ Cum sa selectezi un esantion si sa determini dimensiunea esantionului
✓ Bazele analizei datelor pentru ambele metode
✓ Avantajele si aplicatiile metodelor mixte
✓ Greseli comune si cum sa le eviti

Cantitativa vs. Calitativa: Care este diferenta?

Aceste doua abordari difera fundamental in tipul de date cu care lucreaza si in intrebarile la care cauta sa raspunda.

Aspect	Cantitativa	Calitativa
Intrebarea principala	Cat de mult? Cat de des? Care este relatia?	De ce? Cum? Ce inseamna?
Tipul de date	Numere, statistici	Cuvinte, descrieri, naratiuni
Dimensiunea esantionului	Mare (50-1000+ participanti)	Mic (5-30 participanti)
Analiza	Metode statistice	Analiza de continut, codificare
Rezultate	Generalizabile	Intelegere mai profunda
Instrumente tipice	Chestionare, analiza bazelor de date	Interviuri, focus grupuri

Un exemplu simplu al diferentei

Sa spunem ca studiezi satisfactia angajatilor:

Abordare cantitativa:

"Din cei 200 de angajati chestionati, 68% sunt satisfacuti de conditiile actuale de munca. Analiza corelatiei arata o relatie pozitiva semnificativa intre programul de lucru flexibil si satisfactie (r=0,72)."

Abordare calitativa:

"Conform celor intervievati, principalele lor surse de satisfactie sunt relatiile bune cu colegii si oportunitatile de dezvoltare. Asa cum a spus un participant: 'Nu este vorba despre salariu - este vorba despre a simti ca ceea ce fac conteaza.'"

Vezi diferenta? Cercetarea cantitativa arata numere si corelatii, in timp ce cercetarea calitativa ofera perspective mai profunde in de ce si cum.

Cercetarea cantitativa in detaliu

Scopul cercetarii cantitative este de a raspunde la intrebarile tale de cercetare cu date cuantificabile. Analizezi folosind metode statistice, iar rezultatele tale pot fi generalizate la o populatie mai mare.

Cand ar trebui sa alegi cercetarea cantitativa?

Vrei sa identifici corelatii si relatii intre variabile
Vrei sa testezi ipoteze
Ai nevoie de rezultate generalizabile
Cauti raspunsuri la intrebari de tipul "cat de mult", "cat de des" sau "care este relatia"
Tema este deja relativ bine cercetata (exista ceva de masurat)

Etapele cercetarii prin chestionar

Cea mai comuna metoda cantitativa este cercetarea prin chestionar. Iata cum sa o faci:

1. Proiectarea chestionarului

Structura chestionarului tau este critica. Cateva reguli de baza:

Introducere: Scurta prezentare, scopul cercetarii, asigurarea anonimatului
Intrebari demografice: Varsta, gen, nivel de educatie, etc. (dar doar ce este relevant!)
Intrebari de screening: Daca este necesar, pentru a filtra respondentii nepotriviti
Temele principale: Intrebari legate de intrebarile tale de cercetare
Intrebari de incheiere: Poate o intrebare deschisa pentru comentarii suplimentare

2. Tipuri de intrebari

Scala Likert (cea mai comuna)

"Cat de mult esti de acord cu urmatoarea afirmatie? (1 - Dezacord total, 5 - Acord total)"

Alegere multipla

"Cat de des folosesti retelele sociale? a) De mai multe ori pe zi b) O data pe zi c) De cateva ori pe saptamana d) Mai rar"

Numerice

"De cati ani lucrezi la locul de munca actual? ___"

Clasament

"Ordoneaza dupa importanta! (1 = cel mai important)"

3. Esantionarea si dimensiunea esantionului

Doua concepte cheie:

Populatia: Grupul caruia i se aplica rezultatele tale (de exemplu, "studentii universitari din Romania", "IMM-urile din Bucuresti")

Esantionul: Partea din populatie pe care o chestionezi efectiv

Metode de esantionare:

Esantionare aleatorie: Toata lumea are sanse egale de a fi selectata - aceasta este ideala dar rareori fezabila
Esantionare stratificata: Imparti populatia in grupuri si selectezi proportional din fiecare
Esantionare de convenienta: Chestionezi pe oricine poti ajunge - cel mai comun pentru lucrarile de licenta, dar generalizabilitate limitata
Esantionare tip bulgare de zapada: Un respondent recomanda altii - util pentru populatii specializate

De cati respondenti ai nevoie?

Orientari generale pentru lucrarile de licenta:

Minim: 50-100 participanti
Ideal: 100-200 participanti
Daca compari grupuri: cel putin 30 participanti per grup

Nota: Numarul exact depinde de metodele statistice si cerintele universitatii.

4. Colectarea datelor

Poti distribui chestionarul prin:

Online: Google Forms, Microsoft Forms, Typeform, SurveyMonkey
Social media: Grupuri Facebook, LinkedIn
Email: Daca ai o lista de email-uri
In persoana: La scoli, locuri de munca, evenimente

5. Analiza datelor

Cele mai comune metode statistice in lucrarile de licenta:

Statistica descriptiva: Media, deviatie standard, frecventa, procente
Analiza corelatiei: Puterea relatiei dintre doua variabile
Testul t: Compararea mediilor a doua grupuri
ANOVA: Compararea mai multor grupuri
Testul chi-patrat: Relatii intre variabile categorice
Regresia: Relatii cauzale intre variabile

Instrumente: SPSS, Excel (suficient pentru baze), R, JASP (alternativa gratuita SPSS)

Cercetarea calitativa in detaliu

Scopul cercetarii calitative este intelegerea mai profunda. Nu colectezi numere ci mai degraba experiente, opinii si povesti - si le analizezi pe acestea.

Cand ar trebui sa alegi cercetarea calitativa?

Vrei sa intelegi un fenomen mai profund
Cauti raspunsuri la intrebari de tipul "de ce" si "cum"
Tema este inca sub-cercetata (cercetare exploratorie)
Examinezi experiente si opinii personale
Studiezi un grup mai mic, specific

Interviuri

Cea mai comuna metoda calitativa. Tipurile includ:

Interviu structurat: Intrebari pre-scrise, intrebi pe toata lumea acelasi lucru
Interviu semi-structurat: Ai un ghid de intrebari dar urmezi flexibil conversatia - cel mai comun
Interviu nestructurat: Doar temele exista, conversatia curge liber

Structura unui ghid de interviu

Intrebari de incalzire: Intrebari introductive usor de raspuns
Temele principale: 3-5 teme, cu 2-4 intrebari fiecare
Intrebari de sondare: "Poti sa-mi spui mai multe despre asta?", "Ce vrei sa spui prin asta?"
Intrebari de incheiere: "Mai este ceva ce ai vrea sa adaugi?", "Care a fost cea mai importanta concluzie?"

De cate interviuri ai nevoie?

Pentru o lucrare de licenta, de obicei: 8-15 interviuri

Scopul este "punctul de saturatie": cand nu mai apare informatie noua din interviuri.

Sfaturi practice pentru intervievare

Inregistreaza interviul (reportofon sau telefon) - cere permisiunea mai intai!
Ia si notite scrise
Lasa participantii sa vorbeasca - nu intrerupe
Foloseste intrebari deschise ("Spune-mi despre..." in loc de "Da sau nu?")
Scrie un rezumat dupa interviu cat timp este proaspat in minte

Focus grupuri

Interviuri de grup, de obicei cu 6-10 participanti. Deosebit de utile cand:

Vrei sa inveti din interactiunile participantilor
Esti interesat de opinii si atitudini
Examinezi reactii la un produs sau serviciu

Studiu de caz

Examinarea detaliata a unui singur caz (companie, proiect, persoana). Poti combina mai multe surse de date:

Interviuri cu parti interesate
Analiza documentelor
Observatie
Date statistice

Analiza datelor calitative

Analiza datelor calitative se face prin codificare:

Transcriere: Scrierea interviurilor cuvant cu cuvant
Codificare: "Etichetarea" textului - identificarea temelor recurente
Categorizare: Gruparea codurilor in teme mai mari
Cautarea tiparelor: Identificarea conexiunilor, contradictiilor, tendintelor
Interpretare: Ce inseamna aceste tipare?

Instrumente: ATLAS.ti, NVivo, sau pur si simplu tabele Excel/Word

Metode mixte

Metodele mixte combina abordari cantitative si calitative. Acestea sunt din ce in ce mai populare pentru ca combina cele mai bune proprietati ale ambelor.

Tipuri

Design explicativ secvential

Chestionar mai intai → Apoi interviuri pentru detalii

Exemplu: Chestionarul dezvaluie ca Gen Z este nemultumit la munca. Interviurile exploreaza de ce.

Design exploratoriu secvential

Interviuri mai intai → Apoi chestionar pentru generalizare

Exemplu: Interviurile identifica factorii, apoi chestionarul masoara cat de generalizabili sunt.

Design paralel

Chestionar si interviuri simultan, apoi comparatie

Cand ar trebui sa alegi metode mixte?

Ai intrebari de cercetare complexe
Vrei sa interpretezi mai profund rezultatele cantitative
Vrei sa sustii perspectivele calitative cu numere
Vrei triangulatie (mai multe tipuri de date se confirma reciproc)

Cum decizi ce sa alegi?

Cateva intrebari care sa te ajute:

Intreaba-te:

Care este intrebarea mea de cercetare?
- "Cat de mult", "cat de des" → Cantitativa
- "De ce", "cum" → Calitativa
Am o ipoteza?
- Da, vreau sa o testez → Cantitativa
- Nu, vreau sa explorez → Calitativa
Pot ajunge la suficienti oameni?
- 100+ participanti este realist → Cantitativa posibila
- Doar cativa sunt accesibili → Calitativa
Cat de cunoscuta este tema?
- Bine cercetata, instrumente de masurare exista → Cantitativa
- Sub-cercetata → Calitativa (explorare)

Scrierea capitolului de metodologie

In lucrarea ta de licenta, trebuie sa descrii metodologia de cercetare in detaliu. Acest capitol include de obicei:

Abordarea cercetarii: Cantitativa, calitativa sau mixta?
Populatia si esantionul: Pe cine ai studiat si cum i-ai selectat?
Metoda de colectare a datelor: Chestionar, interviuri, etc.?
Instrumentul de cercetare: Ce ai folosit (prezentarea chestionarului, ghidul de interviu)?
Procesul de colectare a datelor: Cand si cum s-a intamplat?
Metode de analiza: Ce tehnici statistice sau calitative ai folosit?
Consideratii etice: Anonimitate, consimtamant
Limitarile cercetarii: Care sunt slabiciunile metodei?

Greseli comune si cum sa le eviti

Greseala #1: Prea putini respondenti/intervievati

Daca colectezi doar 20 de chestionare, nu vei putea face analiza statistica. Daca conduci doar 3 interviuri, nu vei ajunge la saturatie.

Greseala #2: Design slab al intrebarilor

Intrebarile care influenteaza sau ambigue distorsioneaza rezultatele. "Nu esti de acord ca..." - aceasta nu este o intrebare obiectiva.

Greseala #3: Metoda si intrebarea de cercetare nu se potrivesc

Daca cauti "de ce", un chestionar nu va oferi asta. Daca vrei sa generalizezi, 5 interviuri nu sunt suficiente.

Greseala #4: Neutilizarea unui instrument validat

Daca exista deja un chestionar validat existent pentru tema ta, foloseste-l (si citeaza-l). Nu inventa propriile scale daca nu este necesar.

Greseala #5: Ascunderea limitarilor

Fiecare studiu de cercetare are limitari. Daca le descrii onest (esantionare de convenienta, esantion mic, etc.), aceasta nu este o slabiciune - este rigoare stiintifica.

Rezumat

Concluzii cheie:

✓ Cantitativa: Numere, esantion mare, statistici, generalizabilitate
✓ Calitativa: Cuvinte, esantion mic, intelegere mai profunda
✓ Mixta: Combinatia ambelor
✓ Metoda este determinata de intrebarea ta de cercetare
✓ Descrie metodologia in detaliu - aceasta este una dintre sectiunile cel mai atent examinate
✓ Recunoaste limitarile - aceasta nu este o slabiciune

O metoda de cercetare buna nu este cea care este "cea mai cool" - ci cea care se potriveste cel mai bine intrebarii tale de cercetare si resurselor tale. Nu-ti fie frica sa alegi metode simple daca servesc scopului!

Daca ai intrebari suplimentare, consulta celelalte articole ale noastre despre designul chestionarelor si analiza datelor!